Index | Arhiva | Trimite Articol | Editura | Contact


Alegeti-va culoarea dorita a ecranului
Rosu Portocaliu Alb Galben Verde

Criza de timp
de Alexandru Ciobanu


?n asteptarea unei mai moderne teorii asupra temporalitatii, ?n prezent oamenii percep timpul ca pe o desfasurare secventiala a evenimentelor. Premiza corecta sau eronata ?l conduce pe omul obisnuit sa ?mparta timpul ?n trei etape: trecut, prezent, viitor. O eventuala criza de timp, asa cum uneori suntem condusi sa credem, ar avea ea ?nsasi o structura tertiala adica criza de trecut, criza de prezent si ultima, dar de cea mai larga perspectiva, criza de viitor. Daca ?n cazul altor crize strategia omului este clara si nu comporta dubii ?n a le elimina sau combate, ?n cazul crizei de timp se impune un raspuns atent nuantat, deoarece reversul crizei de timp, plictiseala este o racila mult mai periculoasa prin consecinte dec?t s-ar banui la prima vedere. Similar crizei de timp si plictiseala are tot trei fractiuni si anume plictiseala de trecut, plictiseala propriu zisa si plictiseala de viitor. Pentru a patrunde cauza aparitiei acestui fenomen nedorit, criza de timp, amintim ca obiectiv vorbind, timpul se lasa perceput diferit, pe masura calitatii observatorului. Unora li se lasa destainuit ca tot unitar, cu suprematii depline asupra tuturor evenimentelor carora le vine r?ndul sa intre ?n viata dupa regula neperceputa Toate la timpul lor. Se induce pe aceasta cale o sublima lipsa de raspundere si de initiativa cu cedarea tuturor prerogativelor factorilor supremi necunoscuti. Atitudinea ?mbie la contemplare si sedentarism. Dar pentru ca produsul cs este constant, nu poti fi simultan si foarte dinamic si foarte bun observator. Altora timpul li se dezvaluie treptat, an cu an, zi cu zi, minut cu minut, clipa de clipa cultiv?ndu-le mercantilismul, p?na la a-i percepe scurgerea ca pe o resursa partajata, din a carui fructificare ne?ncetata izvorasc succesul sau esecul, bogatia sau penuria, renumele sau anonimatul fiecaruia ?n parte si a tuturor ?n ansamblu. Acum regula se exprima prin Timpul este bani. Din atitudinea pe care o adopti asupra derularii timpului, vei avea si replica timpului fata de propria persoana. Doua principii intra ?n ecuatia de optimizare a relatiei tale cu actiunea si timpul : Nu lasa pe m?ine ce poti face azi sau parafraza Nu face azi ce poti lasa pe m?ine, pun?ndu-se astfel bazele crizei de prezent. Criza de trecut are un continut mai larg, fiind provocata fie de lipsa unor acumulari succesive fie de interventii pentru modificarea, extirparea sau alterarea unor desfasurari petrecute. Pentru individ trecutul se reflecta ?n jurnal intim, biografie, curiculum vitae, cazier. La nivel de grup, etnie, popor, reprezentarea este de amploare constituind valorile specifice de istorie, limba, traditii, folclor, cultura. Criza de trecut sau de prezent pot actiona ca premize, situatie ?n care criza de viitor apare ca o consecinta sigura. Contextul unei crize de trecut poate genera un sindrom de plictiseala cu arii de manifestare diverse de la iubita, sotie, prieteni, familie, slujba, meserie, tara, limba, viata. Remediul este de regula schimbarea, dar rezultatul este ?ntotdeauna altul dec?t cel anticipat, fiindca timpul nu se lasa niciodata manipulat. Considerat mai nou ca cea de-a patra dimensiune a existentei, timpul ?si dezvaluie atributul de instrument primordial al oricarei constructii. C?nd cea dea a patra dimensiune, timpul, nu este luata ?n calcul, obiectivul se naruie, nu dainuie, are o viabilitate limitata, este trecator. Omul nu a realizat p?na ?n prezent nimic etern, si nici reproductibil deoarece nu are deprinderea de a folosi timpul ca instrument al constructiei. Un sistem biologic indiferent de nivelul sau de evolutie ?si atinge durata de viata cu care a fost prevazut prin cicluri succesive de renovare, reconstructie, re?mprospatare, refrisare. Toate constructiile lui Dumnezeu sunt de fapt creatii fiindca sunt autoreproductibile dupa numeroase cicluri de temporizare ierarhizate riguros pe treptele evolutiei. Toate sunt sincronizate de un ceas unic ce da toate cadentele intrarilor si iesirilor. De la microorganisme la galaxii, ciclurile de hrana, actiune, odihna, reproducere, viata, moarte sunt riguros stabilite si sunt functii de timp. Unele celule din s?nge au durata de viata de ore, celulele tesuturilor au durata de viata de zile sau luni. Desi are aspectul unui tot unitar organismul omului este permanent refrisat cu rate diferite, pentru fiecare componenta a sa. C?nd ierarhia nevazuta a ciclurilor de functionare a componentelor se deterioreaza amsamblul - organism - intra ?n degringolada, se dezechilibreaza si dispare. Ordinea suprema a fost ?nvinsa de factorii adversi ai dezordinii. Omul nu construieste ?nca ?n mediu biologic. Dar construieste sisteme din ce ?n ce mai sofisticate ?n mediu ne?nsufletit. Stupefiant dar c?nd a reusit s-a supus instinctiv acelorasi principii. Unde le ignora bazele esecului sunt asigurate. Un singur exemplu - constructia computerului. Computerul a devenit posibil doar dupa definirea clockului (emitator cu cuart) care stabileste cadentele tuturor operatiilor. Memoria este refrisata ritmic la frecvente Hertziene, trenurile de biti se deplaseaza prin magistrale cu un ritm extrem de precis, imaginea afisata este si ea re?mprospatata de c?teva zeci de ori ?n fiecare secunda. Procesorul central se supune docil aceluiasi ritm. Toate operatiile se desfasoara ?n functie de timp, orice ?nt?rziere sau avans se constituie ?n perturbatie. Timpul, a patra dimensiune a preluat de fapt prin v?rsta controlul asupra celorlalte trei. Pe durata c?t componentele respecta regula, ansamblul functioneaza ireprosabil. Pentru conservarea parametrilor functionali, componentele trebuie ?ntinerite dupa un plan stabilit. Cea mai mica neregula, se amplifica si devine fatala. Cu alura unui dictator suprem timpul ne-a deschis de fapt poarta eternitatii. Desi oamenii nu au ?nca deprinderea unei perceptii temporale asupra propriei lor fiziologii, ?ncep sa constientizeze importanta timpului ca factor determinant al constructiei viului, manifestat prin ierarhia minutios ritmata a ciclurilor suprapuse ale biologicului. Criza existentiala spre care ne ?ndreptam nu este deci de natura filozofica, ci pur si simplu vitala. Orice forma de criza de timp exprima asadar sindromul iesirii din marele si inexorabilul tact al vietii, ?n care fiecare ca entitate sau specie, ca individ sau popor are rolul sau bine definit.





Va recomandam:

 

webdesign .: pc-dojo :.
© 1990 - 2004 EDITURA MIRACOL - editura@miracol.ro

TotalTOP.ro - Topul celor mai bune site-uri romanesti - Votati acest site!!!