Index | Arhiva | Trimite Articol | Editura | Contact


Alegeti-va culoarea dorita a ecranului
Rosu Portocaliu Alb Galben Verde

Lucrul in echipa
de Alexandru Ciobanu


In coerenta cu diversificarea activitatii sociale, dupa faza in care fiecare meserias specialist isi face treaba sa, atunci cand frontul de lucru, indiferent de natura lui, creste gratie progresului, apare necesitatea muncii in echipa. De la echipa de zugravi, instalatori, constructori, continuand cu echipele de interventie in urgente medicale, formatiile sportive sau muzicale, grupele de comando sau echipele de management.

Echipa are un nume, o specialitate, un coordonator si inevitabil un renume, cladit pe experienta anterioara. La prima vedere o echipa este cu atat mai valoroasa cu cat este alcatuita din indivizi mai pregatiti, mai experimentati, dar poate include si incepatori. Configuratia echipei poate fi stabila, nu se modifica deloc sau cu mare dificultate, flotanta cand un numar de membri sunt asociati pentru necesitati diferite, sau virtuala cand echipa nu se stabilizeaza, asocierea sau excluderea membrilor este la latitudinea coordonatorului.

In unele situatii membrii echipei pot lucra fara sa se intalneasca sau fara sa se cunoasca, alteori este inevitabil sa uzeze aceeasi marmida sau saltea. Componentii echipei sunt de obicei individualitati configurate, trecuti, cum se spune, prin ciur si prin darmon, de unde asperitatile, ifosele, individualismul, egoismul unora. Altii sunt din nastere altruisti, deschisi la conexiuni, elastici in conduita si actiune.

Un balans continuu trebuie realizat intre initiativa si rutina, improvizatie si metoda, raspundere si nepasare, actiune si renuntare, curaj si teama, cinste si lasitate. Din dozarea insusirilor enumerate, rezultatele sunt intotdeauna diferite de asteptari, cu abateri dintre cele mai neprevazute. Structura complexa a acestor parametri face ca niciodata sa nu existe doua echipe cu comportamente similare, dupa cum nu gasesti nici doi indivizi identici.

Sunt asadar foarte rare situatiile in care bilantul actiunilor sa nu cuprinda si nemultumiri, reprosuri, pierderi, pagube. De aici incepe alta incercare pusa in fata echipei: asumarea greselilor si implicit a raspunderii, suportarea pedepselor si a penalitatilor, atenuarea animozitatilor, asigurarea climatului de armonie. In functie de trasaturile genetice ale oamenilor unii pot lucra foarte bine in echipa, altii suporta cu greu colectivismul si inclina spre evolutii individuale.

Romanii nu sunt buni echipieri. Cu o buna perspicacitate, cu fantezie creatoare peste medie, dotati cu inteligenta si condusi de intuitie, ei suporta cu greu retelele de dependente, raspunderi, influente, preferand sa-si asigure autonomia de actiune, libertatea deciziei si implicit asumarea raspunderii. Ei sunt buni performeri individuali, atat cat permite contextul si nu mai mult decat puterile fiecaruia. Si sunt puternici. Dar nu pot face performanta decat in sistemele organizate ale altora. Intr-o exprimare vulgara ideea a fost formulata ca repros: romanul este permanent in cautarea unui stapan. De fapt el prefera sistemele organizate ale altora sau in extremis accepta manageri mercenari.

Totusi, prin exceptie, exista un domeniu in care romanul lucreaza bine in echipa. Stie sa-si recruteze echipa, stie sa o motiveze, sa o disperseze pe nivele de influenta imediata si de perspectiva. O astfel de echipa are un sef, dar orice nod al retelei isi dezvolta armonios initiativa si autonomia, solidaritatea la bine si la greu, sprijinul si protectia. Sloganul echipei este toti pentru unul, unul pentru toti. Odata inclusi in formatie, echipierii isi acorda respect si grija pe lunga durata, niciodata nu-si vor reprosa nimic, pentru ca se au la mana. Cheia succesului deci este manjirea generala.

Cu statut configurat sau virtual, o astfel de echipa, are rezultate impecabile si stabilitate ce transcende orice adversitate, interes sau concurenta. Romanul pastreaza pentru sine taina acestei contradictii, dar lucreaza bine in echipa numai cand fura. Cine fura in echipa niciodata nu risca nimic. Dar pentru ca romanii sunt egoisti, puscariile noastre sunt suprapopulate de borfasi si gainari.




Numele tau:
Comentariu:

Va recomandam:

 

webdesign .: pc-dojo :.
© 1990 - 2004 EDITURA MIRACOL - editura@miracol.ro

TotalTOP.ro - Topul celor mai bune site-uri romanesti - Votati acest site!!!