Index | Arhiva | Trimite Articol | Editura | Contact


Alegeti-va culoarea dorita a ecranului
Rosu Portocaliu Alb Galben Verde

COSMOTEISMUL - stiinta plus religie (3)
de Alexandru Ciobanu


(Ioan (8,32) "Deci Isus a zis iudeilor care crezusera ?n El: "<"Daca ram?neti ?n cuv?ntul Meu, sunteti ?n adevar ucenicii Mei, veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi.">" Ei I-au raspuns: Noi suntem sam?nta lui Avraam si n-am fost niciodata robii nimanui; cum zici Tu: Veti fi liberi? "<"Adevarat, adevarat va spun, le-a raspuns Isus, ca orice traieste ?n pacat este rob al pacatului">"." Desigur, principiul trebuie sa fie pe deplin credibil, provenind din sursa cea mai autorizata. Nu stim ?nsa la ce nivel de integrare a adevarului se refera citatul. Daca se refera la adevarurile supreme, nu a venit ?nca timpul usurarii mult dorite, fiindca sunt ?nca bine capsulate. Daca se refera la adevaruri uzuale, usurarile uzuale sunt la r?ndul lor greu de perceput anihilate fiind de multimea poverilor paralele la care suntem supusi. As vrea sa deslusim ?nsa principiul mai ?nt?i, ?n deplinatatea lui. Daca cunoasterea adevarului te poate elibera, multimea factorilor adversi adevarului te pot, la fel de bine, ?mpovara. Dar opusul adevarului este minciuna. Deci minciunile constituie un factor ce ne ?mpovareaza existenta, si ofera adevarului sansa de a ne elibera. Raportul dintre adevar si minciuna este reglat de un factor tertiar deoarece triviala dualitate se subordoneaza ?ntotdeauna sfintei treimi [150,(14),(23)]. Istoria a ?nregistrat ?ntotdeauna raportul ?ntre minciuna, adevar si factorul interesat care tine balanta ?nclinata ?ntr-o directie sau alta. Experienta milenara a distilat ?n folclor ideea ca adevarul iese ?ntotdeauna la suprafata, cu greu dar iese. Cu alte cuvinte, ?n cele din urma interesele obosesc si dispar, minciuna ?si pierde potentialul iar adevarului nu-i mai ram?ne altceva de facut dec?t sa se arate la suprafata pentru a ne usura pe noi, martori implicati sau oculari. Din orice principiu sau expunere oamenii pot face un adevar sau o minciuna dar interesul pentru una dintre posibilitati este exercitat de o forta de potential superior. Se spune si se accepta ca nu s-a comis ?nca o crima perfecta, criminalul fiind ?ntotdeauna descoperit. Nu acelasi lucru i se ?nt?mpla ?nsa asasinului. Criminalul de regula actioneaza ?n nume propriu, ?n timp ce asasinul executa un serviciu platit, expresie a unor interese. Factorul tertiar poate fi uneori at?t de puternic ?nc?t aflarea adevarului sa fie ?nt?rziata ani multi, p?na ce dispar personajele, familiile sau interesele. Uneori aflam dupa decenii sau secole cine a uneltit ?n atentate, revolutii, cum s-au declansat razboaiele. Nimeni, nici fortele platite din bani publici, nu pot schimba ?nclinatia balantei, pentru ca banul privat este mai puternic dec?t banul public.Oric?t si-a dorit America sa afle cine ?i ucide presedintii, nu trece niciodata de faza ipotezelor sau a coincidentelor uimitoare. Foamea de adevar este plombata cu disponibilitatea la uluitor. Hartile lui Piri Reis oglindesc planiglobul ?n integritatea sa, cu c?teva milenii ?naintea aventurii columbiene, dar adevarul despre primitivul cartograf nu este spus oamenilor si ei nu se pot despovara. Oamenii se sufoca ?n poluare dar nu ?si ?nlocuiesc automobilele consumatoare de hidrocarburi cu motoare nepoluante pentru ca sunt neconventionale, iar interesele financiare angajate ?n industriile respective se opun. Chiar si evenimentele noastre locale, din 1989, care au produs peste o mie de victime nevinovate si c?teva vinovate, sunt tinute la fund, adica ascunse, pentru ca factorul numarul trei rasuceste sf?nta treime si ajunge factorul numarul unu. ?n tezaurul de la Pietroasa exista o piesa de aur care s-a ?ntors din excursia ?n estul salbatic la Muzeul National de Istorie pentru a fi descifrata.Un cercetator rom?n, Gheorghe Fr?ncu, finantat nu din fondurile familiei UE, ci din fondurile familiei GF, dupa o cercetare de zece ani a scos la iveala un mesaj surprinzator. Patera de la Pietroasa a fost executata din aur ?n anul 336 e.n. ?ntr-o monetarie din Constantinopol. Pictograma gravata pe vas a fost conceputa de trei autoritati ale vremii: Wulfila - erudit episcop misionar, Julianus - nepot al lui Constantin cel Mare si Athanaric - fiul regelui suprem al gotilor Ariaric; toti trei afl?ndu-se, conform atestarilor, ?ntr-un summit din acel an, la Constantinopol. Continutul gravurii de pe Patera consfinteste, ?n stilul epocii, c?teva evenimente extrem de importante: - Tratatul unei aliante cunoscute si din alte surse, ?ntre regele got Ariaric si ?mparatul Constantin cel Mare, dupa aplanarea conflictului dintre goti, sarmati si romani. - C?teva dogme crestine ?n varianta definitivata la Conciliu de la Niceea din anul 325, ce priveau crestinarea gotilor. - Evenimente privind modul de ?ntocmire a unui calendar bazat pe rotatia Lunii si a Soarelui. Patera a servit consfintirii juram?ntului depus de parti, conform traditiei timpului, adica prin libatiune. Atestarea crestinarii gotilor, este figurata prin gravarea artistica a preceptelor biblice ale Genezei. Meritul descifrarii mesajului ?ncriptat ?n aur, revine nestirbit cercetatorului Gheorghe Fr?ncu. Pictogramei mai destainuie un detaliu surprinzator, ce atesta faptul ca la acea data se cunostea teoria heliocentrismului [176]. Dar acest adevar trebuia sa mai stea ascuns treisprezece secole pentru a putea fi ars pe rug ereticul Giordano Bruno. Continutul ereziei: Bruno sustinea, treisprezece secole mai t?rziu, la anul 1600, existenta unui Univers cu o infinitate de lumi ?n care Pam?ntul se roteste disciplinat ?n jurul Soarelui. Dupa acelasi algoritm adevaruri mai mici sau mai importante sunt ascunse din interese pe care societatea le califica obscure, dar pe care nu le putem scoate la lumina. Biserica este o institutie creata de zei, finantata de oameni dar care lucreaza ?n interesul ei, o cota parte o cedeaza smerita creatorului, zeii av?nd c?teva interese pe care biserica trebuie sa le slujeasca. Data fiind concurenta dintre zei, bisericile si religiile sunt ?n continua lupta pentru a-si atrage si mentine adeptii. Oric?t ar fi fluviul de mare, el ?si aduna forta din puterea afluentilor, care la r?ndul lor ?si str?ng apele din fiecare picatura disponibila. Deci grandoarea fluviului e cladita pe micimea si numarul picaturilor, tot asa cum zeul ?si cladeste maretia pe nevoia de adoratie omeneasca. Nici Uniunea Europeana nu se putea ?nscrie ?n exceptiile secolului, ce da altora trebuie sa fie mai putin dec?t aduna. Are cheltuieli mari cu regia proprie (160). Niciodata o surpriza nu vine singura! Patera a avut o istorie zbuciumata. Alaturi de piese din alte scoli de aurari antici, tezaurul de la Pietroasa mai cuprinde si bine cunoscutele fibule. Fibula mare sau closca cu pui de aur, realizata incontestabil ?n acelasi stil, poate chiar de acelasi mester aurar, piesa ne destainuie o componenta tot at?t de neasteptata ca si patera. Realizata ca o aplice pentru o singura latura a unui obiect cu patru fete. Din pacate celelalte trei aplici complementare s-au pierdut ?n timp, sau ua ajuns ?n alte tezaure. Fibula mare singura ramasa, materializeaza ?n ispititorul metal galben, viziunea biblica a unui aparat de zbor descris ?n text, dupa puterile prorocului Fig 176.1: Ezechiel (1,4) "M-am uitat, si iata ca a venit dela meaza-noapte un v?nt napraznic, un nor gros, si un snop de foc, care rasp?ndea de jur ?mprejur o lumina stralucitoare, ?n mijlocul careia lucea ca o arama lustruita, care iesea din mijlocul focului. Tot ?n mijloc, se mai vedeau patru fapturi vii, a caror ?nfatisare avea o asemanare omeneasca. Fiecare din ele avea patru fete, si fiecare avea patru aripi. Picioarele lor erau drepte, si talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vitel, si sc?nteiau ca niste arama lustruita. Supt aripi, de cele patru parti ale lor, aveau niste m?ni de om; si toate patru aveau fete si aripi. Aripile lor erau prinse una de alta. Si c?nd mergeau, nu se ?ntorceau ?n nicio parte, ci fiecare mergea drept ?nainte. C?t despre chipul fetelor lor era asa: ?nainte, toate aveau o fata de om; la dreapta lor, toate patru aveau c?te o fata de leu, la st?nga lor, toate patru aveau c?te o fata de bou, iar ?napoi, toate patru aveau c?te o fata de vultur. Aripile fiecareia erau ?ntinse ?n sus, asa ca doua din aripile lor ajungeau p?na la cele ?nvecinate, iar doua le acopereau trupurile. Fiecare mergea drept ?nainte, si anume ?ncotro le m?na duhul sa mearga, ?ntr-acolo mergeau; iar ?n mersul lor nu se ?ntorceau ?n nici o parte. ?n mijlocul acestor fapturi vii era ceva ca niste carbuni de foc aprinsi, cari ardeau; si ceva ca niste faclii umbla ?ncoace si ?ncolo printre aceste fapturii vii; focul acesta arunca o lumina stralucitoare, si din el ieseau fulgere. Fapturile vii ?nsa c?nd alergau si se ?ntorceau, erau ca fulgerul. Ma uitam la aceste fapturi vii, si iata ca pe pam?nt, afara de fapturile vii, era o roata la fiecare din cele patru fete ale lor. ?nfatisarea acestor roate si materialul din care erau facute, pareau de hrisolit, si toate patru aveau aceeas ?ntocmire. ?nfatisarea si alcatuirea lor erau de asa fel ?nc?t fiecare roata parea ca este ?n mijlocul unei alte roate. C?nd mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor, si nu se ?ntorceau deloc ?n mersul lor. Aveau niste obezi de o ?naltime ?nspaim?ntatoare,(roti telescopice n.a.) si pe obezile lor cele patru roate erau pline cu ochi de jur ?mprejur. C?nd mergeau fapturile vii, mergeau si roatele pe l?nga ele; si c?nd se ridicau fapturile vii dela pam?nt, se ridicau si roatele. Unde le m?na duhul sa mearga, acolo mergeau, ?ncotro voia duhul; si ?mpreuna cu ele se ridicau si roatele, caci duhul fapturilor vii era ?n roate. C?nd mergeau fapturile vii, mergeau si roatele; c?nd se opreau ele, se opreau si roatele; c?nd se ridicau de pe pam?nt, se ridicau si roatele; caci duhul fapturilor vii era ?n roate. Deasupra capetelor fapturilor vii era ceva ca o ?ntindere a cerului, care semana cu cristalul stralucitor, si se ?ntindea ?n aer sus peste capetele lor (noi am spune cupola pe care o are carlinga n.a.). Supt cerul acesta, aripile lor stateau drepte, ?ntinse una spre alta, si mai aveau fiecare c?te doua aripi (pale n.a.), cari le acopereau trupurile. C?nd umblau, am auzit v?j?itul aripilor lor ca v?j?itul unor ape mari, si ca glasul Celui Atotputernic. C?nd mergeau, era un vuiet galagios, ca al unei ostiri; iar c?nd se opreau, ?si lasau aripile ?n jos. Si venea un vuiet care pornea de deasupra cerului ?ntins peste capetele lor; iar c?nd se opreau ?si lasau aripile ?n jos. Deasupra cerului care era peste capetele lor, era ceva ca o piatra de safir, ?n chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care sedea pe el. Am mai vazut iaras o lucire de arama lustruita ca niste foc, ?nlauntrul caruia era omul acesta, si care stralucea de jur ?mprejur; dela chipul rarunchilor lui p?na sus, si de la chipul rarunchilor lui p?na jos, am vazut ca un fel de foc, si de jur ?mprejur era ?nconjurat cu o lumina stralucitoare. Ca ?nfatisarea curcubeului, care sta ?n nor ?ntr-o zi de ploaie, asa era si ?nfatisarea acestei lumini stralucitoare, care-l ?nconjura. Astfel era aratarea slavei Domnului. C?nd am vazut-o, am cazut cu fata la pam?nt, si am auzit glasul Unuia care vorbea." Nu stiu c?ti contemporani de-ai nostri ar putea face o descriere mai exacta unei escadrile de aparate de zbor venite pe neasteptate din alte locuri.





Va recomandam:

 

webdesign .: pc-dojo :.
© 1990 - 2004 EDITURA MIRACOL - editura@miracol.ro

TotalTOP.ro - Topul celor mai bune site-uri romanesti - Votati acest site!!!